Wednesday, January 14, 2009

PENTRU CA ASTAZI…

… a fost o zi frumoasa din TOATE punctele de vedere, mi-am spus ca ar fii cazul sa scriu un blog, pana nu se termina (ziua, tu la ce naiba te gandeai?! ).
duminica, m-am trezit cu capul la geam pe la vreo 5 dimineata (dupa becurile aprinse la blocul de vis-a-vis asa s-a aproximat ora), am povestit cateva nimicuri, am baut niste apa si am fumat o tigara, am impartit-o…
anshea… stati sa mai trag si io un fum de tigara in puii mei… anshea… e bune, fata…

am tusit si am adormit la loc, trebuie sa recunosc ca voiam sa fac si pyppy, insa m-am abtinut… trezirea undeva la ora 10.00… invitata la cafea in sufragerie la televizor… buna cafea… excelenta companie care s-a intins pana seara cand a trebuit sa ma intorc acasa (la mine, la noi, in camera mea, in camera noastra…)…

mi s-a gatit, i was killed softly, i killed right back…

incepe sa nu-mi mai fie frig…

noapte buna si o dimineata ca o portocala va doresc tuturor, chiar si mie…

Posted by Elena Mihai in 19:52:40 | Permalink | No Comments »

INCERCAREA

incerc sa imi cos pe aceeasi palma doua suflete, doua umbre scotocite si gasite intr-un sertar al timpului prezent… mai, dar mult mi-a mai luat pana sa se vada… eh… si cine dreq mai stie ce mai stie…
eh… sunt convinsa ca nu intelegeti… dar si voi ati fost in aceeasi situatie de multe ori… ia uite cate suisuri si cate coborasuri, te recunosti, mai tii minte cate obstacole ai intampinat pana cand ai ajuns unde ai vrut sa ajungi? si cand ai ajuns acolo ti-ai dat seama ca nu acolo voiai sa ajungi, ci mai sus, sau poate in cu totul alta parte?… te complaci sau lupti?
stii cand esti linistit si spui “da, dom’le. acum sunt bine!”, insa undeva simti ca… sufletul iti este mereu in alerta si cand iti dai seama ca are de ce… iti vine sa-ti dai pumni in koae?
mi-a trebuit mult pana sa inteleg expresia CARPE DIEM, nu tine de da la buci, ca vremea pulii trece, tine de bucura-te de ceea ce ai frumos in jurul tau si APRECIAZA! totul ti se daruieste dintr-un motiv, asadar nu pierde motivul, si cel mai important, nu te pierde pe tine…
spun asta pt ca stiu cum e sa te pierzi si cum e sa te regasesti…
nu tine numai pt tine cuvintele frumoase, spune-le, chiar daca celalalt se simte stanjenit cand le aude, crede-ma, undeva apreciaza ca i le spui.
vreau sa invat sa vorbesc pt ca stiu ca cele mai dureroase cuvinte sunt cele care raman mute, ascunse, uitate…
TE ROG, IARTA-MA, MULTUMESC, IMI PARE BINE, MI-E DOR DE TINE, E BINE CA ESTI AICI, si nu uita in ultimul rand sa le spui TE IUBESC persoanelor fata de care simti asta.

si mai departe… o seara placuta, o dimineata ca o portocala si o zi asa cum meritati!

ah, da, si sa nu uit: mama, TE IUBESC, chiar daca ma futi la icre in “dulcele stil mamesc”.

Posted by Elena Mihai in 19:50:24 | Permalink | No Comments »