LUMEA MEA SCRISA…

anshea… inainte sa cititi blogul, trebe sa va iezplic: stau intr-o pozitie foarte ciudata, am numai lumina de la monitor si am ochii obositi, asadar daca observati greseli in blog, e clar ca sunt intentionate.
voiam de cateva zile sa scriu blogul asta, ansheadar sa purcedem…

barbatul ideal:

- e clar, te face sa razi!!!
- desi mai face greseli in vorbire, nu i le corectezi, pt ca ii cunosti replica : “lasa ca la bla bla bla la la la!!!”
- iti aduce ciocolata, desi stie si VEDE ca esti grasa
- iti trimite mesaj la inceput de zi
- te lasa sa mananci cu mainile
- este al dracului de gelos, insa nu iti arata asta, te lasa sa SIMTI asta
- te lasa sa iesi cu prietenii, fara sa faca crize
- poti vorbi cu el orice
- iti aduce cafeaua la pat si te intreaba unde vrei sa o beti
- iti cere voie sa bea o bere
- sexul cu el (si secsul lui) e un deliciu
- GATESTE!!!!!!!!!!!
- stie sa te modeleze si stie sa te faca sa il asculti
- miroase atat de bineeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
- nu se satura de tine (adica, intr-un cuvant, e nebun)
- nu stramba din nas ca asculti parazitii
- are grija de tine (atat cat poate)
- te face sa il iei in brate sau sa il lasi sa doarma la tine pe piept
- incapatanat si dificil, rautacios, sincer si din nou incapatanat

ah, ce? va intrebati cum arata? pai las lista sa o completati voi, important este sa stiti ca exista. eh… poate ca nu e ideal, bineinteles ca nu e, nimeni nu e, dar cum indeplineste lucrurile de mai sus, remember, he’s only human…

va intrebati cum e femeia ideala? ah, pai ea a scris blogul asta!

ah, am uitat sa scriu cel mai important lucru: (el) GANDESTE!!! e greu de crezut, asa-i?

noapte buna, o dimineata ca o portocala si o zi cu soare pe chip va doresc!

Iubiri albastre

E adevarat ca ma schimb
ca fumul de tigara,
Cel albastru si fara directie,
cel fara sens,
Dar te iubesc ca fumul
care nu stie decat
Sa se indrepte catre eternitatea
aerului...

sunt oameni carora le place rosul – asa sunt si eu

sunt oameni care nu se bucura de sarbatori – asa sunt si eu

sunt oameni care se enerveaza repede – asa sunt si eu

sunt oameni care pot privi dincolo de – asa sunt si eu

sunt oameni care pe strada merg cu propriile ganduri – asa sunt si eu

sunt oameni carora le place linistea – asa sunt si eu

sunt oameni carora le place rasaritul – asa sunt si eu

sunt oameni care inca mai pot plange – asa sunt si eu

sunt oameni care pot mangaia – asa sunt si eu

sunt oameni care se rusineaza cand primesc un compliment – asa sunt si eu

sunt oameni care se simt impliniti cand au prietenii aproape – asa sunt si eu

sunt oameni care pot rade in hohote – asa sunt si eu

sunt oameni care poarta ochelari – asa sunt si eu

sunt oameni care uneori nu apreciaza ce au – asa sunt si eu

sunt oameni care au complexe – asa sunt si eu

sunt oameni care au cosmaruri – asa sunt si eu

sunt oameni care vor sa simta – asa sunt si eu

sunt oameni care se tem de schimbari – asa sunt si eu

sunt oameni care nu iarta pe deplin – asa sunt si eu

sunt oameni care citesc acest blog – mai am putin de scris, mai ai putina rabdare

sunt oameni care se bucura cand intalnesc oameni destepti – asa sunt si eu

sunt oameni carora le plac ochii frumosi – asa sunt si eu

sunt oameni care se vand pe un zambet sincer – asa sunt si eu

sunt oameni carora le plac copiii – asa sunt si eu

sunt oameni care se intreaba daca vor mai iubi – asa sunt si eu

sunt oameni care se deschid greu – asa sunt si eu

sunt oameni care se simt tristi – asa sunt si eu

sunt oameni care pot fii usor raniti – asa sunt si eu

sunt oameni care le spun altor oameni ca sunt prosti – pai daca asa e!!!

sunt oameni care au vicii – asa sunt si eu

sunt oameni care viseaza la o zi perfecta – asa sunt si eu

sunt oameni carora le e dor – si mie…

acesta era blogul pe care voiam sa il scriu de vreo 2 saptamani, poate am mai omis cate ceva, eh… uneori si putin e bun.
il scriu acum datorita lui Cata (uat da fac ar iu luching et?! ), discutia cu el si dusul au facut minuni.
si ca o concluzie… unii va regasiti in randurile de mai sus, asadar nu suntem prea diferiti, nu? lasand la o parte parsivitatea de care unii dau mai multa dovada decat altii sau nepasarea… suntem, nu suntem diferiti… ce mai conteaza acum cand deja existam?…