PRAF. ARTICULAT CU ARTICOL. HOTARAT!
in fine… nu stiu cum e intru totu starea de praf, da na… asa cred io ca ma simt acuma. da, ati ghicit, in acest blog voi ignora regulile gramaticale ale limbii romane si voi scrie asa cum… imi vine. da, e o noua zlobozeala.
asadar, mai trag o dusca si mai sug un fum (ah, da-ma dracu de curva drogata betivanca ce mi-s!!!
). penca ascult chen ai taci iu dere, va strig: BAH… NU MARIMEA CONTEAZA!!! TEHNICA, BAH… TEHINCA!!! da de unde dracu sa stiti voi asta daca la juma din voi… bah… nu stiu ce sa fac… sa scriu aici cuvantu pula, ca daca scriu… iar imi sterg astia contu… si imi place contu meu. pe bune. chiar imi place. cetesc paci chestii treburi faine asa…
in fine… ideea era ca voi nu stiti de tehnica pt ca femeile se vaita ca nu le futeti cum trebe, iar… barbatii se vaita ca nu sunteti curve. pai frateeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee!!! si atunci cine dracu’ e de vina?
in fine… am ajuns la minunata concluzie ca dragostea nu exista, (acuma ascult zorba grecu, da, am cetit si cartea…
). ar fii bine pt ea sa nu existe… ca daca exista… s-a supt la servodirectie!!! o bat de-i merg fulgii si ii bag bocancu pe gat (da, flashnews, am bocanci ). asta daca o gasex pa asta de-si zice “dragostea”…
bah… am intalnit la un moment dat un blog in care o mimoza intreba cum vedeti voi dragostea. si io i-am scris anshea: “dragostea, dupa cum o vad eu, e de doua feluri: ca o mana de bebelus sau ca un cur nespalat.” ce zici frate… aia nu mi-a aprobat comentu.
in fine… nu despre dragoste vroiam sa vorbesc… nu mai stiu… ca ieri am fost mai nervoasa… uatever.
frate… incep sa ma scarbesc… de ce dracu esti aruncat in viata asta unde esti obligat sa traiesti, de ce imi sariti in cap cand zic “la 30 de ani, gata!” toti ne cunoastem limitele, trecem peste ele cand e cazu. adica atunci cand suntem obligati.
as mai abera, da… creca mi-e somn…
lumea asta e un mare cacat… iar eu nu stiu sa inot… (va rog scuzati cuvantu mare, unde oricum nu am fost niciodata, dar o sa merg cand o sa ma SATUR DE MICA!)
va continua (?!)
asadar, mai trag o dusca si mai sug un fum (ah, da-ma dracu de curva drogata betivanca ce mi-s!!!
). penca ascult chen ai taci iu dere, va strig: BAH… NU MARIMEA CONTEAZA!!! TEHNICA, BAH… TEHINCA!!! da de unde dracu sa stiti voi asta daca la juma din voi… bah… nu stiu ce sa fac… sa scriu aici cuvantu pula, ca daca scriu… iar imi sterg astia contu… si imi place contu meu. pe bune. chiar imi place. cetesc paci chestii treburi faine asa…in fine… ideea era ca voi nu stiti de tehnica pt ca femeile se vaita ca nu le futeti cum trebe, iar… barbatii se vaita ca nu sunteti curve. pai frateeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee!!! si atunci cine dracu’ e de vina?
in fine… am ajuns la minunata concluzie ca dragostea nu exista, (acuma ascult zorba grecu, da, am cetit si cartea…
). ar fii bine pt ea sa nu existe… ca daca exista… s-a supt la servodirectie!!! o bat de-i merg fulgii si ii bag bocancu pe gat (da, flashnews, am bocanci ). asta daca o gasex pa asta de-si zice “dragostea”…bah… am intalnit la un moment dat un blog in care o mimoza intreba cum vedeti voi dragostea. si io i-am scris anshea: “dragostea, dupa cum o vad eu, e de doua feluri: ca o mana de bebelus sau ca un cur nespalat.” ce zici frate… aia nu mi-a aprobat comentu.
in fine… nu despre dragoste vroiam sa vorbesc… nu mai stiu… ca ieri am fost mai nervoasa… uatever.
frate… incep sa ma scarbesc… de ce dracu esti aruncat in viata asta unde esti obligat sa traiesti, de ce imi sariti in cap cand zic “la 30 de ani, gata!” toti ne cunoastem limitele, trecem peste ele cand e cazu. adica atunci cand suntem obligati.
as mai abera, da… creca mi-e somn…
lumea asta e un mare cacat… iar eu nu stiu sa inot… (va rog scuzati cuvantu mare, unde oricum nu am fost niciodata, dar o sa merg cand o sa ma SATUR DE MICA!)
va continua (?!)
SLOBOZ’I, slobod, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A pune în libertate: a elibera. ♦ A elibera dintr-o strânsoare, dintr-o legătură care imobilizează. ♦ Refl. (Despre obiectul care leagă) A se slăbi, a se desface. 2. A lăsa un animal în libertate. 3. A permite cuiva să plece, a da voie să se depărteze. ◊ A nu-l slobozi (pe cineva) inima să… = a nu se îndura să facă un lucru. ♦ (Rar) A concedia. ♦ (Reg.) A elibera după terminarea serviciului militar; a lăsa la vatră. 4. A da drumul, a lăsa să cadă. 5. A descărca o armă de foc; a arunca săgeţi dintr-un arc. 6. A răspândi, a emana, a degaja. ♦ A emite un sunet, un strigăt, un cuvânt.
Posted by in 21:50:19
bah…esti bestiala