Monday, October 27, 2008

GOGU

Gogu, in ciuda numelui de copil distrus, este o persoana speciala. nu speciala din aia ce trebuie trimisa la scolile… mmm… de intarziati (alta rima n-am gasit…), ci un om.
mie mi-a fost dat sa-l cunosc aici, la inceput printr-un ceai  fierbinte parfumat pe care l-am sorbit pofticioasa plimbandu-ma o buna parte din zi pe blogurile sale. m-a lovit sensibilitatea sa, mi l-am dorit, asta ar simti orice femeie normala, ca trebuie sa-l ai pe Gogu!!! l-am simtit o parte din mine in momentul in care m-am regasit in scrierile sale. este una din bucuriile zilnice de care am parte. Gogu e ca si cafeau de dimineata sau cea de seara. nu poate lipsi!!! sper sa nu fiu vreodata nevoita sa ma indepartez de prietenia sa.
dar inafara de aceste lucruri frumoase despre el, trebuie sa mai stiti un lucru: dom’le… Gogu… e nebun!!! de ce spun asta? pai iata cateva din dumele sale:
daca dau o basina, ti se albesc ochii, faci cataracta instantaneu.
oamenii pe moarte mananca mult, se caca putin si mor de inanitie.
daca ma basesc in apa sulfuroasa, nu numai ca se ingalbeneste, dar se si evapora!!!
imi deschid afacere, vand idei proaste!!!
basinile mele pot fii folosite de jandarmerie drept bomba de dispersie a multimii.
plus o multime de marturii si povestiri care ma fac sa ma prapadesc de ras, oricat de trista as fii. spre exemplu  cum a facut un coleg sa isi petreaca ore intregi in baie din cauza laxativelor pe care Gogu i le-a bagat in cola si hamburger. sau cum a scuipat cu ciuda intr-un senvis (da, stiu ca e sandwich!!!) pt ca toata lumea manca din senvisu’ lui. sau cum se cearta el cu clanta cand e “inaltat”, cum ia sticla de bere la dans, frumos, nu ca un marlan: “domnisoara, imi acordati acest dans?”si cum ii da masinii sa fumeze, ca de… el e un om darnic, cu suflet bun…
animalul lui preferat este sconcsu’. vrea sa il scoata la plimbare pe centru, el va fii imbracat cu maiou, geaca de piele, pantaloni scurti negrii, sosete 3 sferturi albe cu 2 linii rosii, iar ca accesorii bocanci si masca de gaze. sconcsul nu va avea glandele buclucase. dar numai el va stii asta…
o sa ne luptam: eu – cutite, el – pistoale.in final ne vom impaca, asa cum orice sotie si sot se impaca: la o bauta. (restul actiunii il cenzuram, insa va puteti da si voi cu presupusul)
prefera sa avem copii bine facuti, rumeni, nebuni si cu o doza de idiotenie specific gogulesciana.
are un raspuns la orice intrebare stupida, sau pur si simplu orice intrebare. exemplu:”gogule, de ce oamenii inteligenti plm?”   “plm…”  corect!!! o logica imbatabila!!!
nu ai muri nici de foame, nici de plictiseala alaturi de el. ai muri probabil din cauza suprasolicitarii fizice, dar… fericirea are pretul ei si chipul lui…
Gogu exista in toti. unii il ascund bine, altii il arata cu masura. insa Gogu cu tractoru e… unic si mai presus de asta, EXISTA!!! ah da, si apropos de tractoare: are orgasm cand vorbeste despre masini, si ca si unele masini, nu are limita de viteza, de gandire, de speranta, de reusita.
sunt momente in care ma sperie, dar stiti care e paradoxu’? omul asta a invatat sa se controleze, si desi e greu de crezut, are si bun simt. un dram, dar e!!!
intr-o buna dimineata o sa ne bem cafeaua cu lapte impreuna si o sa ii dau sosete in picioare, ca uite ce frig e afara… oamenii inteligenti se admira reciproc, insa eu il iubesc.
he is simply 
irresistible
admirati-l, radeti de nebuniile lui, insa nu va doriti sa fiti ca el.
doi Gogu nu au loc pe aceasta lume…
Posted by Elena Mihai in 15:59:16 | Permalink | No Comments »